Lazzaro Felice – neorealismul magic sau Fellini îl întâlnește pe Marquez

Italianca Alice Rohrwacher a turnat unul dintre cele mai impresionante filme din 2018, o poveste spirituală plină de frumusețe și bunătate în care moștenirea lui Federico Fellini întâlnește magia lui Gabriel Garcia Marquez.

Faceți cunoștință cu Lazzaro (asocierea cu Lazărul biblic e foarte potrivită), un tânăr care-și petrece viața deservind marchiza Alfonsina De Luna (Nicoletta Braschi) pe  moșia sa numită metaforic Inviolata. Lazzaro (Adriano Tardiolo) muncește pe această moșie împreună cu o mulțime de slugi de diferite vârste. Sunt săraci, sunt analfabeți, au un singur bec la toată comunitatea numeroasă, și într-un fel al lor sunt fericiți în sclavia și prostia personală. Lazzaro e marele visător printre ei, cu gândurile undeva departe, și fața naivă și mistică (desprinsă parcă din tablourile lui Caravaggio). Lazzaro se împrietenește cu Tancredi (Luca Chikovani), feciorul marchizei, un tânăr slăbănog care se plictisește și decide să însceneze propria răpire ca să ceară o răscumpărarea de la tirana de maică-sa. Cu acești bani aristocratul Tancredi își propune să lupte cu marchiza și să-i salveze pe țărani. Mai departe nu vă spun nimic despre subiect, pentru că începe o adevărată magie, cu lupi care simt mirosul omului bun și-l lasă în pace; sfinți care nu îmbătrânesc niciodată și o constatare (deloc moralizatoare) magnifică a condiției umane.

foto-lazzaro-felice-4-low

A doua venire al lui Isus va trece fără s-o observăm, iar Mesia va fi alungat din biserici, prigonit de sistemul bancar și omorât în bătaie de niște oameni care se grăbesc la servici. Bunătatea e cel mai mare păcat al omului modern. Vei fi martirizat pe altarul bunătății dacă încerci să-i ajuți pe toți și să trăiești în compasiune și armonie. Nu m-aș mira dacă aș afla că Isus deja a revenit, însă nu l-a observat nimeni, crezându-l prost și psihopat. Pentru că bunătatea a devenit o calitate caracteristică proștilor în lumea de azi, sau psihopaților. În era capitalismului feroce nu există loc pentru milă. Profitul a devenit noua biserică. Până și biserica este un teren privatizat de cei bogați și privilegiați, unde săracii n-au loc, doar dacă n-au venit să doneze ultima zdreanță de pe ei. Noua sclavie este invizibilă, nu vedem lanțurile și credem din toată inima că asta și este viața. Însă, am rămas aceiași sclavi – înainte robeam pe moșii cu picioarele înglodate, acum robim prin birourile de corporații cu cravatele călcate impecabil. Însă esența rămâne aceeași.

Dumnezeu s-a retras în puținele suflete inocente care au mai rămas pe Pământ. Dumnezeu nu mai este demult în biserici, biserica e un spațiu privat al elitelor religioase, o afacere profitul căreia ar trebui să fie răscumpărarea divină. Însă divinitatea nu mai există în această afacere. Condiția umană este groaznică, și nu mai are nimic uman.

„Lazzaro Felice” este o continuare organică a moștenirii marilor regizori italieni, a cinematografiei care-ți spune o poveste atât de frumoasă, încât nu-ți poți desprinde ochii de la ea. Însă e vorba de un neorealism magic, unul în care minunile sunt posibile, iar dragostea față de natură, bunătatea și auto-sacrificiul nu au limite. Doar că, aceste calități nu vor fi apreciate de nimeni. Au devenit un fel de vicii în lumea modernă.

foto-lazzaro-felice-3-low (1)

Partea vizuală a filmului este impecabilă. Narațiune curge fluent și ritmic precum apa unui izvor de munte. Rohrwacher îmbogățește această pânză pitorească cu caractere originale, vii, organice. Privești filmul de parcă ai avea unul din acele vise frumoase din care nu vrei să te trezești. Colțurile ecranului sunt rotunjite, de parcă ai privi o felicitare sau fotografie veche în care timpul s-a oprit pentru o clipă, ca mai apoi să fie conservat în eternitate. Undeva acolo și Lazzaro a rămas conservat în eternitate, e un monument al calităților pe care le-a pierdut omenirea.

În una din scene Lazzaro este alungat dintr-o biserică împreună cu prietenii săi. Preoții le spun că e o biserică privată și n-au ce căuta acolo. Însă odată ieșit Lazzaro din biserică, cu el iese și ceea ce este mai important într-o biserică – spiritualitatea, divinitatea, adevărata credință universală, pură precum o melodie de orgă. Credința care nu are nevoie de edificii impunătoare și slujitori în sutane – ci doar de suflete curate.

HappyAsLazzaro-Still1-actorAdrianoTardiolo KEY-2000-2000-1125-1125-crop-fill

E foarte greu să scrii despre acest film fără să descoperi unele momente cheie. Pelicula e împărțită în 2 părți, total diferite: una rustică, conservatoare, pastorală. Alta – industrială, rece, capitalistă. Însă aceste lumi nu intră deloc în conflict, pentru că valorile, sau mai bine zis non-valorile umane au rămas la fel cum erau cu 2 secole în urmă. Nu există nici o diferență dintre epoca feudală, cea industrială sau cea contemporană. Se schimbă doar forma lanțurilor. În această lume contemporană mimăm ideologia libertății. Eliberarea a fost doar politică (sclavii au scăpat de stăpâni, țăranii de au scăpat de boieri), însă eliberatorii sau transformat în noii latifundiari. Omul simplu (cel care a căutat doar eliberarea exterioară neștiind de importanța celei interioare) a rămas același sclav. Omul modern este un rob al dependențelor deghizate: depinde de locul său de muncă; de creditul din bancă; de serviciile sociale la care are sau nu acces; de serviciile de ordine care nu-l apără pe el ci mai degrabă îi apară pe mai marii lumii de el; de imaginea pe care ar vrea ca lumea s-o aibă despre el. Și este o imagine falsă. Decalajul dintre săraci și bogați a rămas același. Doar că, în era noastră este important să arăți bogat, nu să fii bogat. Cinismul și mizantropia sunt în capul mesei. Iar divinitatea a rămas în puținele suflete pure și inocente, de genul lui Lazzaro, atât de pur încât poate îmblânzi și un lup.

Gonzo

Advertisements

About Briciul

Instigare la cinematografie

Leave a reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: